luni, 16 august 2010
Adevarul despre Proiectul Rosia Montana
De o buna vreme de timp suntem bonbardati zilnic, cu insistenta, pe toate canalele televiziunii romane, de o reclama: ,, In ce proiect ar trebui sa investeasca Romania patru miliarde de dolari?” Ati ghicit, este reclama promovata cu disperare de firma canadiana Gold Corporation - care insista sa reia exploatarea zacamantului de la Rosia Montana.
Intrebarea pe care ar trebui sa si-o puna orice roman este: de ce numai patru miliarde de dolari?! Dupa unele aprecieri valoarea zacamintelor (de aur, argint si alte metale pretioase) se ridica la peste 15 miliarde de dolari. In realitate nu este vorba nici macar de patru miliarde de dolari.. De fapt, efectiv statul roman nu primeste decat 1800 mil. lei. Restul sunt cheltuieli de investitii si costuri de exploatare care, chipurile, revin tot tarii noastre prin salarii si impozitele percepute pe locurile de munca care se creaza pe perioada exploatarii zacamantului. Romania nu detine decat 19,8% din actiunile acestui contract.
Intrebarea care trebuie pusa guvernantilor nostri este cum de au putut sa incheie un asemenea contract prin care faciliteaza scurgerea peste granita a celui mai mare zacamant de aur din Rominia si din Europa? Oare romanii, care extrag de peste 2000 de ani aur, nu puteau sa exploateze acest zacamand pentru al retine in tara? Cum si-au permis guvernantii nostri sa ofere unor firme straine ,, Comoara lui Decebal”? Iata dragi concetateni de ce Romania este saraca, de ce nu sunt bani, de ce nu putem marii salariile si creste calitatea vietii romanilor.
Adrez pe aceasta cale firmei Gold Corporation si celor care au semnat contractul sa prezinte public cheltuielile (investitii si exploatare) si veniturile efective calculate pentru acest proiect.
Pentru cei care au facilitate acest contract, le reamintesc versurile lui Cosbuc: ,, Hristosi sa fiti nu veti scapa nici in mormant”
SURSA:
Ion Ionita
Top 7 comori antice disparute
Cati dintre noi n-au visat in copilarie, impresionati de fascinantele povesti cu aventurieri si pirati, sa porneasca intr-o aventura epica pe mare, prin munti, jungle si paduri, in cautarea unei comori ascunse? “Filme, povesti, fictiune” vor spune unii, poate cei mai multi. Nu in totalitate adevarat! Din perioade stravechi, din vremuri legendare, din antichitate si chiar din Evul Mediu ne parvin informatii, unele mai credibile, altele mai putin, cu privire la fabuloase comori ascunse si pierdute, care au lasat in urma himere ale unor bogatii uriase, promise uneori chiar de harti. Sapte dintre aceste comori au o importanta speciala, atat prin valoarea lor propriu-zisa, cat si prin incarcatura culturala, religioasa si mitologica pe care o emana.
7. Comoara piratului Barba Neagra
Faimosul pirat Edward Teach, cunoscut si drept Barba Neagra, si-a petrecut numai doi ani (1716-1718) pradand marile. Insa, aceasta scurta perioada i-a fost suficienta pentru a strange o comoara imensa. In timp ce spaniolii erau ocupati sa puna mana pe aurul si argintul din Mexic si America de Sud, Barba Neagra si camarzii sai au asteptat rabdatori, dupa care s-au napustit asupra corabiilor incarcate cu comori pradandu-i pe spanioli, cand acestia se intorceau spre Batranul Continent. Barba Neagra a devenit, in scurt timp, cel mai de temut pirat, capatand o reputatie de oportunist crud si lacom.
Povestea piratului Barba Neagra a servit drept sursa de ispiratie pentru scenaristii trilogiei Piratii din Caraibe
Domina prin teroare asupra Indiilor de Vest si coasta Atlanticului a Americii de Nord, avand cartiere generale atat in Bahamas cat si in Carolina de Nord. Si-a gasit sfarsitul in noiembrie 1718, cand locotenentul britanic Robert Maynard l-a decapitat si i-a atarnat capul pe corabia sa, ca trofeu. Barba Neagra a recunoscut in fata calailor sai ca si-a ascuns comoara, insa nu a dezvaluit unde. Fapt care i-a determinat pe nenumarati vanatori de comori sa o caute pana si astazi. Corabia scufundata a lui Barba Neagra, Queen Anne's Revenge, se crede ca a fost descoperita in 1996 langa Beaufort, Carolina de Nord, insa incarcatura nu era la bord. Comoara ar putea fi ascunsa undeva pe Insulele Caraibe, in Golful Chesapeake din Virginia sau in grotele din Insulele Cayman. Cert este ca nimeni nu a reusit sa o gaseasca si multi inca o mai cauta.
6. Comoara de la Lima
In 1820, in Peru, Lima era in pragul revoltei. Ca o masura de precautie, viceregele orasului a decis sa mute bogatiile in Mexic, pentru a fi pastrate in siguranta. Astfel, pietre pretioase, doua statui de aur in marime naturala reprezentand-o pe Fecioara Maria cu Pruncul Iisus si multe altele au umplut 11 corabii, a caror valoare totala se ridica in acea vreme la suma de 60 milioane de dolari. Viceregele i-a incredintat comanda transportului comandantului William Thompson de pe "Dear Mary", care s-a dovedit a fi un pirat nemilos. Acesta a condus vasele spre Insulele Cocos din Oceanul Indian, unde se spune ca a ingropat comoara.
Apoi, "Dear Mary" a fost capturata de spanioli si toti marinarii, in afara de Thompson si ajutorul sau au fost spanzurati. Cei doi i-au condus pe temniceri pana la Insulele Cocos, unde au reusit sa scape in jungla. Nici ei, nici comoara nu au mai fost vazuti vreodata. De atunci, mai mult de 300 de expeditii au incercat, fara succes, sa gaseasca comoara de la Lima.
5. Comoara pierduta a faraonilor
Atunci cand Howard Carter a (re)descoperit mormantul lui Tutankamon in Valea Regilor, in 1922, arheologul a fost uimit de splendoarea artefactelor care l-au insotit pe tanarul faraon pe lumea cealalta. Langa camera mortuara s-a gasit o comoara atat de mare incat lui Carter i-au trebuit zece ani ca sa o termine de catalogat. Totusi, atunci cand si alte camere mortuare ale unor faraoni mai proeminenti au fost descoperite in secolul XIX, camerele lor cu comori erau aproape goale. Toata lumea stie ca hotii de morminte au avut timp in atatea secole sa plece cu comorile, dar astfel de furturi par mai presus de infractorii marunti. Atunci unde sunt vastele comori ale faraonilor ingropati in Valea Regilor?
Unii cercetatori cred ca un anume Herihor ar putea face lumina in cazul acestui mister. Herihor a fost un inalt oficial in timpul domniei lui Ramses XI. La moartea faraonului, Herihor i-a uzurpat tronul, impartindu-si regatul cu ginerele sau Piankh. Herihor s-a desemnat responsabil cu procedurile de "reinmormantare" in Valea Regilor, avand astfel posibilitatea sa praduiasca la nivel inalt majoritatea mormintelor regale. Mormantul lui Herihor nu a fost identificat niciodata, dar specialistii in domeniu sunt de parere ca atunci cand acest eveniment se va intampla, multe dintre comorile pierdute ale Egiptului (sau macar indicii despre ceea ce s-a intamplat cu ele) vor vedea lumina zilei.
4. Comoara lui Montezuma
Distrugerea imperiului Aztec de catre spanioli a ajuns in punctul culminant pe 1 iulie 1520. Dupa ce l-a ranit mortal pe imparatul Montezuma, Hernando Cortés , crezand ca castigat razboiul, a ordonat oamenilor sai sa stranga bogatiile regatului, in incercarea de a parasi continentul pe timp de noapte. Insa, aztecii furiosi, care vroiau sa-si razbune conducatorul si sa-si apere capitala, nu i-au lasat pe conquistadori sa ajunga prea departe, atacandu-i in apropierea capitalei Tenochtitlan, unde au avut loc lupte crancene. Carnagiul care a urmat a umplut lacul Tezcuco cu cadavrele spaniolilor si comorile furate ale lui Montezuma: nenumarate ornamente din aur si argint si o colectie impresionanta de bijuterii.
Cortés si cativa oameni au reusit sa scape cu viata si s-au intors un an mai tarziu pentru a se razbuna. Cand locuitorii orasului Tenochtitlán au aflat ca spaniolii se apropie, au ingropat ramasitele comorii in jurul Lacului Tezcuco pentru a o feri de lacomia spaniolilor. Astazi, imensa comoara ramane ascunsa in noroiul si mlastinile periferiei orasului Mexico City, locul unde fusese odata colosalul oras Tenochtitlán. Generatii de vanatori de comori au cautat in van tezaurul. Un fost presedinte al Mexicului chiar a ordonat ca fundul lacului sa fie drenat, insa nici asa comoara aztecilor nu a fost gasita.
2. Camera de Chihlimbar
Foarte multi o considera a opta minune a lumii. Alcatuita din placi de chihlimbar, poleite cu foita de aur, a fost creata de catre artizanii germani si rusi, la inceputul secolului al XVIII-lea si oferita de catre regele Prusiei, Friedrich Wilhelm I, aliatului sau rus, tarul Petru cel Mare, in 1716, drept un simbol al prieteniei, in urma relatiile diplomatice exemplare dintre cele doua tari. Impresionanta Camera construita din chihlimbar si alte pietre semipretioase care acum ar valora mai mult de 200 de millioane de dolari, a disparut fara urma in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de atunci fiind una dintre cele mai vanate comori.
Pana in prezent, nimeni nu a reusit sa-i dea de urma, cu toate ca, atat oamenii de stiinta au facut investigatii amanuntite pentru a o gasi, cat si cautatorii de comori au vanat-o constant pentru a se imbogati. Exista o serie de teorii in legatura cu ce s-ar fi putut intampla cu ea. Unii cred ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ce s-a incercat transportul camerei din Rusia in Germania, ambarcatiunea care ducea cele 27 de cufere cu pretioasa comoara s-a scufundat in mare. Altii sustin ca a ars in timpul bombardamentelor asupra castelului din Krolewiec, unde fusese ascunsa in timpul razboiului. Sau ca s-ar afla intr-o mina de argint abandonata din Thuringia. Sau ascunsa in malurile unei lagune din Marea Baltica. Insa, toti sustinatorii acestor teorii cad de comun acord asupra faptului ca este putin probabil ca legendara camera sa fie vreodata gasita. Pana cand se va afla adevarul, Internetul va abunda in continuare in teorii din ce in ce mai fantastice despre camera iar multe filme se vor inspira din povestea ei.
Chihlimbarul nu este o materie atat de valoroasa in sine, insa este nestemata pentru istoria care se poate pastra in el. Chihlimbarul pastreaza inchis in el imagini unice, ramasite de insecte si obiecte prinse in capcana lui lipicioasa, iar cele sase tone de chihlimbar pur din care a fost facuta camera au stat la baza unor filme moderne ca "Jurassic Park" si "The Lost World".
Din intreaga Camera s-a recuperat in 1997 doar o mica bucata din placa de chihlimbar cu care aceasta fusese captusita. Un avocat din Bremen care pusese mana pe pretioasa piesa, a incercat sa o vanda unui fost ofiter de marina. Din fericire, acesta facea parte dintr-un grup de arheologi care incercau de cativa ani sa gasesca ramasitele camerei, si astfel piesa a ajuns in maini bune, adica in custodia unui muzeu din Rusia.
Frustrati ca nu o pot gasi, istoricii si arheologii s-au hotarat sa o reconstituie. Munca de refacere a inceput in 1980, specialistii incercand sa recreeze Camera dupa fotografiile, amintirile, descrierile si ramasitele ramase din original. Insa, in ciuda aparaturii moderne avuta astazi la dispozitie, impresionanta creatie este extrem de greu de dus la bun sfarsit. Se pare ca istoria isi are caile ei intortocheate si ironice: nemtii au creat camera, au facut-o cadou rusilor, au luat-o inapoi, pentru ca acum ei sa fie cei care platesc pentru reconstructia ei.
1. Chivotul Legamantului
Chivotul Legii, cum se mai numeste artefactul mentionat in capitolul Exodului din Biblie, reprezinta cea mai importanta comoara a Crestinatatii. Pentru israeliti, el constituia cel mai sacru obiect de pe Pamant, creat de Dumnezeu Insusi, in acord cu Moise, pe Muntele Sinai. Chivotul este un cufar masiv, poleit cu aur, lung de 118 centimetri, inalt si lat de 78 centimetri, cu o pereche de manere din lemn de o parte si de cealalta a lungimii sale, pentru transport si cu doi heruvimi din aur dispusi fata in fata, cu aripile intinse, deasupra "capacului ispasirii". Cufarul trebuia sa adaposteasca relicvele sacre, printre care cele doua table de piatra pe care erau scrise Cele Zece Porunci si un vas cu mana din cer, care cazuse spre hrana evreilor in pustie, dupa ce trecusera Marea Rosie, cand au fost eliberati din robia Egiptului.
Ierusalimul, capitala regatului israelian si casa Templului lui Solomon, era si locul in care era gazduit Chivotul Legamantului. In 607 i.Hr orasul a fost jefuit de catre babilonieni, mai bine de un milion de oameni fiind ucisi. 70 de ani mai tarziu, cand israelitii s-au intors in cetate, Chivotul disparuse. De atunci, nu se stie sigur ce s-a intamplat cu acesta relicva nepretuita, iar diferitele zvonuri au fost alimentate numai de speculatii. Dintre acestea, cea mai raspandita este cea conform careia Chivotul ar fi fost ascuns de catre israeliti inainte de a fugi din oras, odata cu ocupatia babilonienilor. Locatiile posibile se spune ca ar fi Muntele Nebo din Egipt sau Etiopia. Intrebarea este, insa, daca chivotul fusese ascuns de catre israeliti, de ce acestia nu l-au recuperat cand s-au intors sa-si reconstruiasca orasul.
In ciuda lipsei unor dovezi istorice, credinta ortodocsilor etiopieni in Chivotul din Aksum continua sa fie puternica. Conform legendei, in imensul sit funerar al regilor de la Aksum a fost ascuns Chivotul Legii, comoara cea mai de pret a Israelului. Vechi de peste 1.700 de ani si inalt de 24 de metri, Obeliscul din Aksum, in care se presupune ca se afla Chivotul, cantareste nu mai putin de 100 de tone. Misterul ridicarii absolut incredibile a obeliscului i-a facut pe multi sa lanseze fel de fel de teorii, care mai de care mai fantasmagorice. Insa, nici pana in ziua de azi, arhelogii nu au putut explora in intregime labirintul subteran aflat sub colosul de granit. Pe langa acestea, oamenii de stiinta din zilele noastre nu au reusit sa isi explice de ce labirintul subteran e pazit atit de strasnic de capcane mortale pentru oricine incearca sa exploreze tunelurile. Altii cred ca chivotul a fost distrus de catre babilonieni, in timp ce credinta altora este ca insusi Dumnezeu a ascuns chivotul printr-o interventie divina si ca artefactul va fi gasit doar de catre cei drepti. Dat fiind ca nu exista nicio mentiune despre distrugerea acestuia, oamenii nu au incetat nici pana astazi sa-l caute si sa dezlege marele mister.
CITESTE SI:
Faimosul pirat Edward Teach, cunoscut si drept Barba Neagra, si-a petrecut numai doi ani (1716-1718) pradand marile. Insa, aceasta scurta perioada i-a fost suficienta pentru a strange o comoara imensa. In timp ce spaniolii erau ocupati sa puna mana pe aurul si argintul din Mexic si America de Sud, Barba Neagra si camarzii sai au asteptat rabdatori, dupa care s-au napustit asupra corabiilor incarcate cu comori pradandu-i pe spanioli, cand acestia se intorceau spre Batranul Continent. Barba Neagra a devenit, in scurt timp, cel mai de temut pirat, capatand o reputatie de oportunist crud si lacom.
Povestea piratului Barba Neagra a servit drept sursa de ispiratie pentru scenaristii trilogiei Piratii din Caraibe
Domina prin teroare asupra Indiilor de Vest si coasta Atlanticului a Americii de Nord, avand cartiere generale atat in Bahamas cat si in Carolina de Nord. Si-a gasit sfarsitul in noiembrie 1718, cand locotenentul britanic Robert Maynard l-a decapitat si i-a atarnat capul pe corabia sa, ca trofeu. Barba Neagra a recunoscut in fata calailor sai ca si-a ascuns comoara, insa nu a dezvaluit unde. Fapt care i-a determinat pe nenumarati vanatori de comori sa o caute pana si astazi. Corabia scufundata a lui Barba Neagra, Queen Anne's Revenge, se crede ca a fost descoperita in 1996 langa Beaufort, Carolina de Nord, insa incarcatura nu era la bord. Comoara ar putea fi ascunsa undeva pe Insulele Caraibe, in Golful Chesapeake din Virginia sau in grotele din Insulele Cayman. Cert este ca nimeni nu a reusit sa o gaseasca si multi inca o mai cauta.
6. Comoara de la Lima
In 1820, in Peru, Lima era in pragul revoltei. Ca o masura de precautie, viceregele orasului a decis sa mute bogatiile in Mexic, pentru a fi pastrate in siguranta. Astfel, pietre pretioase, doua statui de aur in marime naturala reprezentand-o pe Fecioara Maria cu Pruncul Iisus si multe altele au umplut 11 corabii, a caror valoare totala se ridica in acea vreme la suma de 60 milioane de dolari. Viceregele i-a incredintat comanda transportului comandantului William Thompson de pe "Dear Mary", care s-a dovedit a fi un pirat nemilos. Acesta a condus vasele spre Insulele Cocos din Oceanul Indian, unde se spune ca a ingropat comoara.
Apoi, "Dear Mary" a fost capturata de spanioli si toti marinarii, in afara de Thompson si ajutorul sau au fost spanzurati. Cei doi i-au condus pe temniceri pana la Insulele Cocos, unde au reusit sa scape in jungla. Nici ei, nici comoara nu au mai fost vazuti vreodata. De atunci, mai mult de 300 de expeditii au incercat, fara succes, sa gaseasca comoara de la Lima.
5. Comoara pierduta a faraonilor
Atunci cand Howard Carter a (re)descoperit mormantul lui Tutankamon in Valea Regilor, in 1922, arheologul a fost uimit de splendoarea artefactelor care l-au insotit pe tanarul faraon pe lumea cealalta. Langa camera mortuara s-a gasit o comoara atat de mare incat lui Carter i-au trebuit zece ani ca sa o termine de catalogat. Totusi, atunci cand si alte camere mortuare ale unor faraoni mai proeminenti au fost descoperite in secolul XIX, camerele lor cu comori erau aproape goale. Toata lumea stie ca hotii de morminte au avut timp in atatea secole sa plece cu comorile, dar astfel de furturi par mai presus de infractorii marunti. Atunci unde sunt vastele comori ale faraonilor ingropati in Valea Regilor?
Unii cercetatori cred ca un anume Herihor ar putea face lumina in cazul acestui mister. Herihor a fost un inalt oficial in timpul domniei lui Ramses XI. La moartea faraonului, Herihor i-a uzurpat tronul, impartindu-si regatul cu ginerele sau Piankh. Herihor s-a desemnat responsabil cu procedurile de "reinmormantare" in Valea Regilor, avand astfel posibilitatea sa praduiasca la nivel inalt majoritatea mormintelor regale. Mormantul lui Herihor nu a fost identificat niciodata, dar specialistii in domeniu sunt de parere ca atunci cand acest eveniment se va intampla, multe dintre comorile pierdute ale Egiptului (sau macar indicii despre ceea ce s-a intamplat cu ele) vor vedea lumina zilei.
4. Comoara lui Montezuma
Distrugerea imperiului Aztec de catre spanioli a ajuns in punctul culminant pe 1 iulie 1520. Dupa ce l-a ranit mortal pe imparatul Montezuma, Hernando Cortés , crezand ca castigat razboiul, a ordonat oamenilor sai sa stranga bogatiile regatului, in incercarea de a parasi continentul pe timp de noapte. Insa, aztecii furiosi, care vroiau sa-si razbune conducatorul si sa-si apere capitala, nu i-au lasat pe conquistadori sa ajunga prea departe, atacandu-i in apropierea capitalei Tenochtitlan, unde au avut loc lupte crancene. Carnagiul care a urmat a umplut lacul Tezcuco cu cadavrele spaniolilor si comorile furate ale lui Montezuma: nenumarate ornamente din aur si argint si o colectie impresionanta de bijuterii.
Cortés si cativa oameni au reusit sa scape cu viata si s-au intors un an mai tarziu pentru a se razbuna. Cand locuitorii orasului Tenochtitlán au aflat ca spaniolii se apropie, au ingropat ramasitele comorii in jurul Lacului Tezcuco pentru a o feri de lacomia spaniolilor. Astazi, imensa comoara ramane ascunsa in noroiul si mlastinile periferiei orasului Mexico City, locul unde fusese odata colosalul oras Tenochtitlán. Generatii de vanatori de comori au cautat in van tezaurul. Un fost presedinte al Mexicului chiar a ordonat ca fundul lacului sa fie drenat, insa nici asa comoara aztecilor nu a fost gasita.
3. Comoara lui Decebal
Existenta tezaurului regelui Decebal constituie una dintre cele mai fascinante enigme ale istoriei romanesti. Aceasta porneste de la afirmatiile istoricului roman Dio Cassius (155 sau 163/164 - 229) dupa care, in urma cuceririi romane, au fost descoperite si comorile lui Decebal, care se aflau sub raul Sargetia din apropierea capitalei sale. Istoricul spune ca Decebal "a abatut raul cu ajutorul unor prizonieri si a sapat acolo o groapa. A pus in ea o multime de argint si de aur, precum si alte lucruri foarte pretioase, mai ales printre cele care suportau umezeala, iar dupa aceea a adus raul din nou in albia lui. Tot cu prizonierii a pus in siguranta, in pesteri, vesminte si alte lucruri mai putin pretioase. Dar Bicilis, un tovaras al sau care cunostea cele intamplate, a fost luat prizonier si a dat in vileag toate acestea". De asemenea, Nicolae Iorga scrie intr-o lucrare ca "Monarhul dac, in ultimul adapost de munte, dupa ce ascunse in pesteri o parte din comorile mult timp adunate, intinse masa din urma singurilor sai tovarasi". Nu in ultimul rand, o scena de pe Columna Traiana infatiseaza o coloana de animale si care ce transporta prazi din Dacia. Unii istorici cred ca este vorba despre tezaurul lui Decebal descoperit in albia riului Sargetia (Sargetica), dupa unii specialisti actualul curs al riului Strei.
Majoritatea arheologilor a considerat aprecierile lui Cassius drept o legenda preluata la origine de la Diodor din Sicilia. Scriitorul bizantin Ioanes Lydus, in lucrarea "De Magistratibus", elaborata pe baza celei a lui Criton, doctorul lui Traian, si anume "Getica", apreciaza ca dupa infringerea Daciei de catre romani s-au preluat prazi bogate in argint si aur in greutate de 5.000.000 livre, vase si sticlarie de valoare si peste 50.000 de razboinici bastinasi capturati cu arme cu tot. Jérôme Carcopino, profesor la Facultatea de Litere a Universitatii pariziene, s-a implicat masiv in analiza prazii de razboi din Dacia. El a opinat pentru 165.500 kg aur si 331.000 kg argint, in valoare totala de 62.200.000 franci de aur. Desi multe dintre cifrele pe care le-a vehiculat au fost considerate exagerate, ele ofera totusi o imagine sugestiva asupra bogatiilor Daciei, in care putea fi foarte bine inclus si tezaurul regal si care au contribuit in mare masura la rezolvarea crizei financiare din Imperiul Roman si la desavirsirea unor mari constructii. Nimeni nu a cautat, insa, pe teren tezaurul lui Decebal.
2. Camera de Chihlimbar
Foarte multi o considera a opta minune a lumii. Alcatuita din placi de chihlimbar, poleite cu foita de aur, a fost creata de catre artizanii germani si rusi, la inceputul secolului al XVIII-lea si oferita de catre regele Prusiei, Friedrich Wilhelm I, aliatului sau rus, tarul Petru cel Mare, in 1716, drept un simbol al prieteniei, in urma relatiile diplomatice exemplare dintre cele doua tari. Impresionanta Camera construita din chihlimbar si alte pietre semipretioase care acum ar valora mai mult de 200 de millioane de dolari, a disparut fara urma in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de atunci fiind una dintre cele mai vanate comori.
Pana in prezent, nimeni nu a reusit sa-i dea de urma, cu toate ca, atat oamenii de stiinta au facut investigatii amanuntite pentru a o gasi, cat si cautatorii de comori au vanat-o constant pentru a se imbogati. Exista o serie de teorii in legatura cu ce s-ar fi putut intampla cu ea. Unii cred ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ce s-a incercat transportul camerei din Rusia in Germania, ambarcatiunea care ducea cele 27 de cufere cu pretioasa comoara s-a scufundat in mare. Altii sustin ca a ars in timpul bombardamentelor asupra castelului din Krolewiec, unde fusese ascunsa in timpul razboiului. Sau ca s-ar afla intr-o mina de argint abandonata din Thuringia. Sau ascunsa in malurile unei lagune din Marea Baltica. Insa, toti sustinatorii acestor teorii cad de comun acord asupra faptului ca este putin probabil ca legendara camera sa fie vreodata gasita. Pana cand se va afla adevarul, Internetul va abunda in continuare in teorii din ce in ce mai fantastice despre camera iar multe filme se vor inspira din povestea ei.
Chihlimbarul nu este o materie atat de valoroasa in sine, insa este nestemata pentru istoria care se poate pastra in el. Chihlimbarul pastreaza inchis in el imagini unice, ramasite de insecte si obiecte prinse in capcana lui lipicioasa, iar cele sase tone de chihlimbar pur din care a fost facuta camera au stat la baza unor filme moderne ca "Jurassic Park" si "The Lost World".
Din intreaga Camera s-a recuperat in 1997 doar o mica bucata din placa de chihlimbar cu care aceasta fusese captusita. Un avocat din Bremen care pusese mana pe pretioasa piesa, a incercat sa o vanda unui fost ofiter de marina. Din fericire, acesta facea parte dintr-un grup de arheologi care incercau de cativa ani sa gasesca ramasitele camerei, si astfel piesa a ajuns in maini bune, adica in custodia unui muzeu din Rusia.
Frustrati ca nu o pot gasi, istoricii si arheologii s-au hotarat sa o reconstituie. Munca de refacere a inceput in 1980, specialistii incercand sa recreeze Camera dupa fotografiile, amintirile, descrierile si ramasitele ramase din original. Insa, in ciuda aparaturii moderne avuta astazi la dispozitie, impresionanta creatie este extrem de greu de dus la bun sfarsit. Se pare ca istoria isi are caile ei intortocheate si ironice: nemtii au creat camera, au facut-o cadou rusilor, au luat-o inapoi, pentru ca acum ei sa fie cei care platesc pentru reconstructia ei.
1. Chivotul Legamantului
Chivotul Legii, cum se mai numeste artefactul mentionat in capitolul Exodului din Biblie, reprezinta cea mai importanta comoara a Crestinatatii. Pentru israeliti, el constituia cel mai sacru obiect de pe Pamant, creat de Dumnezeu Insusi, in acord cu Moise, pe Muntele Sinai. Chivotul este un cufar masiv, poleit cu aur, lung de 118 centimetri, inalt si lat de 78 centimetri, cu o pereche de manere din lemn de o parte si de cealalta a lungimii sale, pentru transport si cu doi heruvimi din aur dispusi fata in fata, cu aripile intinse, deasupra "capacului ispasirii". Cufarul trebuia sa adaposteasca relicvele sacre, printre care cele doua table de piatra pe care erau scrise Cele Zece Porunci si un vas cu mana din cer, care cazuse spre hrana evreilor in pustie, dupa ce trecusera Marea Rosie, cand au fost eliberati din robia Egiptului.
Ierusalimul, capitala regatului israelian si casa Templului lui Solomon, era si locul in care era gazduit Chivotul Legamantului. In 607 i.Hr orasul a fost jefuit de catre babilonieni, mai bine de un milion de oameni fiind ucisi. 70 de ani mai tarziu, cand israelitii s-au intors in cetate, Chivotul disparuse. De atunci, nu se stie sigur ce s-a intamplat cu acesta relicva nepretuita, iar diferitele zvonuri au fost alimentate numai de speculatii. Dintre acestea, cea mai raspandita este cea conform careia Chivotul ar fi fost ascuns de catre israeliti inainte de a fugi din oras, odata cu ocupatia babilonienilor. Locatiile posibile se spune ca ar fi Muntele Nebo din Egipt sau Etiopia. Intrebarea este, insa, daca chivotul fusese ascuns de catre israeliti, de ce acestia nu l-au recuperat cand s-au intors sa-si reconstruiasca orasul.
In ciuda lipsei unor dovezi istorice, credinta ortodocsilor etiopieni in Chivotul din Aksum continua sa fie puternica. Conform legendei, in imensul sit funerar al regilor de la Aksum a fost ascuns Chivotul Legii, comoara cea mai de pret a Israelului. Vechi de peste 1.700 de ani si inalt de 24 de metri, Obeliscul din Aksum, in care se presupune ca se afla Chivotul, cantareste nu mai putin de 100 de tone. Misterul ridicarii absolut incredibile a obeliscului i-a facut pe multi sa lanseze fel de fel de teorii, care mai de care mai fantasmagorice. Insa, nici pana in ziua de azi, arhelogii nu au putut explora in intregime labirintul subteran aflat sub colosul de granit. Pe langa acestea, oamenii de stiinta din zilele noastre nu au reusit sa isi explice de ce labirintul subteran e pazit atit de strasnic de capcane mortale pentru oricine incearca sa exploreze tunelurile. Altii cred ca chivotul a fost distrus de catre babilonieni, in timp ce credinta altora este ca insusi Dumnezeu a ascuns chivotul printr-o interventie divina si ca artefactul va fi gasit doar de catre cei drepti. Dat fiind ca nu exista nicio mentiune despre distrugerea acestuia, oamenii nu au incetat nici pana astazi sa-l caute si sa dezlege marele mister.
CITESTE SI:
- Umitoare comoara budista, descoperita in desertul Gobi
- Comoara din secolul al XVI-lea descoperita pe un galion scufundat
- Cea mai mare comoara a vikingilor descoperita in Suedia
- O comoara celtica a fost descoperita intr-un lan de porumb
- Comoara scufundata rescrie istoria Chinei
- Comoara portugheza veche de 500 de ani, descoperita in Namibia
- Sursa: DESCOPERĂ
COMOARA LUI DECEBAL
Comoara lui Decebal Existenta tezaurului regelui Decebal constituie una dintre cele mai fascinante enigme ale istoriei romanesti. Aceasta porneste de la afirmatiile istoricului roman Dio Cassius (155 sau 163/164 - 229) dupa care, in urma cuceririi romane, au fost descoperite si comorile lui Decebal, care se aflau sub raul Sargetia din apropierea capitalei sale. Istoricul spune ca Decebal "a abatut raul cu ajutorul unor prizonieri si a sapat acolo o groapa. A pus in ea o multime de argint si de aur, precum si alte lucruri foarte pretioase, mai ales printre cele care suportau umezeala, iar dupa aceea a adus raul din nou in albia lui. Tot cu prizonierii a pus in siguranta, in pesteri, vesminte si alte lucruri mai putin pretioase. Dar Bicilis, un tovaras al sau care cunostea cele intamplate, a fost luat prizonier si a dat in vileag toate acestea". De asemenea, Nicolae Iorga scrie intr-o lucrare ca "Monarhul dac, in ultimul adapost de munte, dupa ce ascunse in pesteri o parte din comorile mult timp adunate, intinse masa din urma singurilor sai tovarasi". Nu in ultimul rand, o scena de pe Columna Traiana infatiseaza o coloana de animale si care ce transporta prazi din Dacia. Unii istorici cred ca este vorba despre tezaurul lui Decebal descoperit in albia riului Sargetia (Sargetica), dupa unii specialisti actualul curs al riului Strei. Majoritatea arheologilor a considerat aprecierile lui Cassius drept o legenda preluata la origine de la Diodor din Sicilia. Scriitorul bizantin Ioanes Lydus, in lucrarea "De Magistratibus", elaborata pe baza celei a lui Criton, doctorul lui Traian, si anume "Getica", apreciaza ca dupa infringerea Daciei de catre romani s-au preluat prazi bogate in argint si aur in greutate de 5.000.000 livre, vase si sticlarie de valoare si peste 50.000 de razboinici bastinasi capturati cu arme cu tot. Jérôme Carcopino, profesor la Facultatea de Litere a Universitatii pariziene, s-a implicat masiv in analiza prazii de razboi din Dacia. El a opinat pentru 165.500 kg aur si 331.000 kg argint, in valoare totala de 62.200.000 franci de aur. Desi multe dintre cifrele pe care le-a vehiculat au fost considerate exagerate, ele ofera totusi o imagine sugestiva asupra bogatiilor Daciei, in care putea fi foarte bine inclus si tezaurul regal si care au contribuit in mare masura la rezolvarea crizei financiare din Imperiul Roman si la desavirsirea unor mari constructii. Nimeni nu a cautat, insa, pe teren tezaurul lui Decebal. |
| SURSA: DESCOPERĂ |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)